În fiecare an, în această zi ludica de 1 Aprilie, s-ar cădea să-l sărbătorim pe cel mai păcălit popor dintre popoare, poporul românesc.. Dar dacă un om păcălit de vreo 10 ori la rând poate fi păcălit şi a unsprezecea oară, înseamnă că-i prost. Iar dacă majoritatea oamenilor dintr-o ţară sunt păcăliţi şi a unsprezecea oară, înseamnă ca-i o ţară de proşti. Aşa că, lăsându-l pe Păcala la o parte, propun ca această zi să se numească Ziua Prostului!
Aşadar, cu ocazia acestei deosebite sărbători în care se cade să bem şi să ne înveselim, ridicându-ne în slavă, noi ne-am gîndit să încercăm să vă şi deşteptăm niţel. Aşa, cadou din partea Excelenţei Sale, Conştiinţa.
Doresc o ţară de care să nu-mi mai fie ruşine! Doresc o ţară în care să pot merge pe strada fără să fiu cu ochii tot timpul pe geantă să nu dispară. Doresc o ţară de oameni mândri şi curajoşi, nu de slugarnici şi de fricoşi. Îmi doresc să nu mai întâlnesc la tot pasul oameni imbecilizaţi de televizor, cu păreri împrumutate, bărbaţi cu capul chel şi pe dinafară şi pe dinăuntru şi femei tâmpe care-şi trăiesc viaţa în imaginarul telenovelelor.
Vreau oameni care să nu mai fugă! Şi oameni care să-i ajute pe cei care fug, sa nu mai fugă! Dacă toată lumea care gândeşte pleacă în ţările calde, ţara asta ar ajunge cocina lumii intregi. M-am săturat de ignoranţi.
Vreau oameni cărora să le pese de ceilalţi şi care să nu aleagă tot timpul calea cea mai uşoară. Vreau oameni care să nu se mai gândească tot timpul la bani, cum să-i facă, cum să-i fure sau să-i cheltuie, cu sau fără perdea. Vreau oameni care să nu se mai bucure de necazul vecinului şi care să nu-i pândească întotdeauna pe alţii. M-am săturat de bârfă şi de Can-Can. Ştiu că sunteţi frustraţi şi necăjiţi şi dezamăgiţi de viaţă, dar viata o ai cum o faci. E sigur că, dacă te poţi bucura de lucrurile frumoase, atunci măcar o bucăţică din existenţa ta nemernică, se face mai frumoasă. Iar, dacă poţi justifica urâtul, devii stăpân peste el. Nimic nu e urât decât dacă-l vezi tu asa, iar nedreptăţiile nu ar fi urâte, pentru că nu ar exista, dacă nu ar fi acceptate din slăbiciune.
Priveşte în jur şi apoi la tine! Cum ţi-ar plăcea să trăieşti?
Daca ne coincid dorinţele şi părerile, înseamnă că şi tu vrei o schimbare. Începe-o cu tine!
Interesează-te de tine, caută în mormanul de activităţi constructive ceea ce-ţi place, dar fă-le prioritare pe cele care în primul rând îţi ajută mintea! Pentru ca doar o gândire sănătoasă mai poate aduce lucrurile la normal.Noi incurajăm gândirea! Gândeşte şi apoi vorbeşte. Incurajăm cultura! Oamenii fac cultura unei ţări.
Daca 80% dintre oamenii cu vârsta 30+ se plafonează în rutina zilnică; serviciu, OTV şi ocazional mici şi bere la meci, cultura majoritară e aceasta!
Iar dacă 80% dintre tineri nu ştiu decat cluburi, fitze şi facebook (ca să-şi comenteze ţinutele), cultura majoritară e aceasta!
Dar avem cărţi, teatre, muzee, evenimente, festivaluri, filme bune, muzică divină şi discuţii interesante.. Dar cui ii pasa!? Nu e comercial şi uşor de digerat.
Dar dacă majoritatea ar gândi şi şi-ar cultiva dramu` de gândire pe care-l are, nu am fi ajuns acum într-o situaţie deplorabilă. Nu ne-ar conduce nişte porci înfometaţi de bani şi o scroafă, pentru că nu le-am fi permis. Dar noi i-am vrut pentru că nu ne-am obosit să şi gândim puţin. Ne place să ne conduca şi să ne ordoneze altcineva pentru că e mai comod. Ne place să nu trebuiască să ne obosim mintea înţepenită şi să primim totul mură în gură, iar dacă ne prea fură...nu-i nimic, ne spunem:”ah, ce să facem.. şi ăsta-i imbecil, dar noi cum era să ştim!?” Păi, uşor, că dacă te duce puţin capu, îţi dai seama când te manipulează cineva, când te ia de prost. Întotdeauna interese, întotdeauna capete plecate şi dinţi strânşi, treziţi-vă oameni buni! Treziţi-vă la viaţă şi pentru dramul de omenie pe care il mai aveţi, dacă il mai aveţi, faceţi o ţară mai bună pentru copiii voştri. Iar voi tinerii, învăţaţi-vă să gândiţi şi încercaţi să construiţi o realitate acceptabilă!(dar, nu virtuală.)
Strig pentru trezire!
Strig pentru gândire !
Strig pentru cultură şi bunul simţ ce piere!
